miercuri, 18 martie 2020

REZILIENŢA - CAPACITATEA DE A FACE FAŢĂ


„Nu îmi mai este teamă de furtuni, pentru ca am învăţat să îmi conduc nava.”                          
                                                                                             Louise May Alcott






Cum reuşesc oamenii să facă faţă evenimentelor dificile care le schimbă viaţa? Mulţi oameni reacţionează la astfel de circumstanţe, cu o avalanşă de emoţii puternice şi sentimente de nesiguranţă. Cu toate acestea, în general, oamenii se adaptează bine în timp, la situaţii de viaţă în schimbare şi condiţii de stres. Ce le permite să facă acest lucru? Ei dispun de capacitatea de a fi rezilienţi, un proces continuu, care necesită timp şi efort.


Ce este rezilienţa?
Termenul de rezilienţă ca abilitate umană a fost introdus în literatura de specialitate, de către psihologul American, prof. dr. Al Siebert, director al Centrului pentru Rezilienţă şi autorul mai multor cărţi. Susţine seminarii de psihologie pentru manageri la Portland State University de peste 30 de ani. S-a oferit voluntar să conducă grupuri de sprijin pentru veteranii războiului din Vietnam timp de trei ani.

Rezlilienţa sau a fi rezilient înseamnă:
§   capacitatea de a face faţă cu succes unor schimbări continue şi majore;
§   capacitatea de a-ţi păstra sănatătea şi energia când te afli sub presiune constantă;
§   capacitatea de a-ţi reveni rapid după eşecuri;
§   capacitatea de a depăşi adversităţile;
§   capacitatea de a găsi un nou mod de a munci şi de a trăi când cel vechi nu mai este posibil;
§   capacitatea de a face toate acestea fără a acţiona într-o manieră distructivă sau disfuncţională
O persoană cu o bună rezilienţă care întâmpină evenimente de viaţă marcante ce-i schimbă cursul vieţii reuşeşte să-şi stăpânească emoţiile. Aceşti oameni îşi permit să aibă sentimente negative de furie, tristeţe, mânie, dezamagire, pierdere etc. dar nu se lasă copleşiţi de acestea. Ei reuşesc să “se adune” şi să transforme experienţele respective în lecţii de viaţă şi să meargă mai departe mai puternici.
A fi rezilient nu înseamnă, însă, că o persoană nu experimentează dificultăţi sau stres. Durerea emoţională şi tristeţea sunt frecvente la persoanele care au suferit adversităţi majore sau traume în viaţa lor. De fapt, drumul către a deveni o persoană rezilientă, este probabil să implice stres emoţional considerabil.
Rezilienţa nu este o trăsătură pe care oamenii o au sau nu. Ea implică comportamente, gânduri şi acţiuni care pot fi învăţate şi dezvoltate de către oricine.

Factori ai rezilienţei
Multe studii arată că factorul principal în rezilienţă îl reprezintă relaţiile suportive din interiorul, dar şi din afara familiei. Relaţiile bazate pe dragoste şi încredere oferă modele de rol, încurajare, dar şi o asigurare la consolidarea rezilienţei unei persoane.
Alţi factori ce sunt asociaţi cu rezilienţa, includ: capacitatea de a face planuri realiste şi de a lua măsuri pentru a le realiza; un punct de vedere pozitiv despre sine; încredere în punctele forte; abilităţi în rezolvarea de probleme şi comunicare; capacitatea de a gestiona sentimente puternice şi impulsuri. Toti aceştia sunt factori pe care oamenii i-ar putea dezvolta în ei înşişi.
Dezvoltarea capacităţii de rezilienţă este o călătorie personală. Oamenii nu reacţionează la fel pentru evenimentele traumatice sau stresante din viaţa lor. O abordarea pentru clădirea acestei capacităţi care merge pentru o persoană, s-ar putea să nu funcţioneze pentru o alta. Oamenii pot utiliza strategii variate.
Unele variaţii pot reflecta diferenţe culturale. Cultura unei persoane s-ar putea să aibă impact asupra modului în care aceasta îşi comunică sentimentele şi face faţă adversităţilor.  

Strategii de adaptare în cazul confruntării cu un eveniment traumatic
1. Realizează cât mai multe conexiuni. Relaţiile bune cu membrii apropiaţi ai familiei, prieteni sau cu alte persoane sunt importante. A accepta ajutor și sprijin din partea celor care au grijă de tine şi care să te asculte întărește capacitatea de adaptare. Unii oameni consideră că fiind activi în grupuri sociale, organizaţii religioase, sau alte grupuri locale oferă sprijin social și poate ajuta la menţinerea speranței că vor urma şi evenimente pozitive.
2. Evită considerarea crizelor ca fiind probleme insurmontabile. Nu se poate schimba faptul că evenimentele extrem de stresante se întâmplă, dar putem schimba modul în care le interpretăm și răspundem la aceste evenimente. Încercați să priviți dincolo de prezent la modul în care circumstanțele viitoare ar putea fi un pic mai pozitive.  Anumite obiective nu mai pot fi atinse, ca urmare a unor situații nefavorabile. Admițând faptul că nu pot fi schimbate vă poate ajuta să vă concentraţi asupra aspectelor pe care le puteți modifica. 
 3. Menţine o imagine pozitivă despre tine. Dezvoltarea încrederii în capacitatea de a rezolva problemele și de încredere în instinctele tale, ajută la construirea rezilienței. 
 4. Menține o perspectivă plină de speranță. O perspectivă optimistă ne permite să ne așteptăm că lucrurile bune se vor întâmpla în viața noastră. Încearcă să vizualizezi ceea ce îţi doreşti să ţi se întâmple în viitorul apropiat şi să lași orice îngrijorare deoparte pentru a vedea aspectele pozitive pe care ţi le doreşti. 
 5. Ai grijă de tine. Este important să acorzi atenţie propriilor nevoi și sentimente. Angajează-te în activităţi de care să te bucuri şi care să te relaxeze. Ideal  ar fi să faci sport regulat. Având grijă de tine, te ajută la menţinerea minţii şi corpului tău pregătit pentru a face față unor situaţii care necesită capacitate de adaptare. 



Bibliografie
1.             A.Siebert, Avantajul rezilienței - Stăpânește schimbarea. Prosperă sub presiune. Repune-te pe picioare după lovituri, Busine$$ Tech, 2009.
5.             sursa foto, https://images.app.goo.gl/3H7T7iXuXPJ49aSr7

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu