DESPRE RECUNOȘTINȚĂ

         

Nevoile noastre sunt nelimitate și foarte greu de satisfăcut, acest lucru generează nemulțumire și frustrare și într-un final nefericire.

De obicei apreciem lucrurile atunci când nu le mai avem şi astfel lucrurile simple de zi cu zi le luăm de-a gata. Astfel de exemple pot fi cele mai simple detalii la care nu v-ați gândit probabil niciodată: un duş cald dimineaţa, apa curată de băut, prietenii şi familia care te iubesc, o porţie bună de râs, un film sau o melodie care te inspiră, o lecţie învăţată sau o carte bună de citit, sănătatea, un acoperiş deasupra capului, maşina care te duce din punctul A în punctul B, zâmbetul copiilor tăi, o îmbrăţişare, o bătaie pe umăr, întâlnirile cu prietenii etc.

Scriitorul și filosoful francez Pascal Bruckner descrie omul modern ca pe un copil gigant care are doar pretenţii faţă de ceilalţi. Totul se învârte în jurul lui. Crede că totul i se cuvine. Este „orb”. Nu se vede decât pe sine şi, ca atare, nu va spune decât foarte rar un „mulţumesc” cuiva.

Intrebarea e ,,Ce putem face pentru a găsi mulțumirea, echilibrul și în final fericirea?”

Una dintre soluții ar fi cultivarea emoției de recunoștință.

Azi voi răspunde la trei întrebări legate de recunoștință:

Ce este recunoștința?

În legătură cu ce simțim recunoștință?

Cum ne exprimăm recunoștința?

Recunoștința=alegerea conștientă, nu întâmplătoare, de a ne concentra atenția asupra lucrurilor frumoase din viața noastră, această alegere va genera: entuziasm, încredere, bucurie. Lipsa ei generează nemulțumire, invidie, stări de tristețe, depresie și chiar boală.

Oamenii nu se nasc cu acest sentiment, ei pot cultiva acest sentiment prin practica repetată.

Recunoștința nu este egala cu bunul simț sau cu bunele maniere, este ceva mult mai profund, o stare care ne poate schimba viața.

Vă prezint în continuare metafora paharului gol- există două perspective de a privi un pahar din care s-a luat o cantitate și anume, jumătatea plină sau jumătatea goală, niciunul nu se înșeală doar că cel care vede paharul pe jumătate plin va fi mai fericit decât celălalt.

Emoțiile noastre sunt în concordanță cu direcția în care ne concentrăm atenția, poți să crezi în goliciunea paharului sau poți să crezi în ceea ce a mai rămas în pahar. Credința face imposibilul posibil și irealizabilul în realizabil. E important să ne concentrăm atenția asupra lucrurilor pozitive chiar dacă acestea par a fi nesemnificative deoarece E MAI BINE SA CREZI ÎN CEVA, ORICÂT DE PUȚIN, DECÂT SĂ NU CREZI ÎN NIMIC.

2. În legătură cu ce putem fi recunoscători? Putem fi recunoscători față de:

·         Lucruri

·         Oameni

·         Experiențe

·         Față de propriile acțiuni

Este important sa ne ancorăm în prezent, pe experiențe simple, oamenii în cea mai mare parte a timpului sunt orientați spre viitor ,,Ce voi face, cum va fii? ” sau pe trecut, pe ceea ce s-a întâmplat, uită să rămâna în prezent.

3. Cum ne exprimăm recunoștința?

-prin cuvinte spuse sau scrise, fapte, oferire de timp liber, mici daruri simbolice, a face ceva pt alții, îmbrățisări, zâmbete etc

-lista cu 100 de lucruri pentru care suntem recunoscători

-borcanul recunoștinței(putem pune într-un borcan, bilețele pe care notăm zilnic pentru ce suntem recunoscători) sau putem ține un jurnal al recunoștinței

-să te oferi voluntar, să te implici în acte de caritate dar nu pentru că dă bine ci pentru că dorești să dai înapoi ceea ce ai primit TU de la viață.

-să te rogi! Acest lucru nu impune să fii religios ci să închizi ochii la sfârșitul zilei și să dai drumul în gând listei de lucruri pentru care ești recunoscător.

Prin practicare, recunoștința poate deveni un obicei, o rutină zilnică.

EU sunt un om valoros! 
Mi-am propus să îmi număr bucuriile din viața mea.

Lucruri frumoase de astăzi…………………

·          

·          

·          

                                                                                 

                                                                                                                                                                                                    

 

Material adaptat după activitatea susținută în cadrul cercului pedagogic al consilierilor școlari de către colega mea prof. Mihaela Pintea Chereji

MINDFULNESS

 

 „Forțe superioare îți pot lua tot ce ai, în afară de un lucru: libertatea de a alege cum vei reacționa. Nu poți controla ce se întâmplă în viață, dar poți mereu să stăpânești ce simți și ce faci în legătură cu ce ți s-a întâmplat.”

                                V. Frankl(psiholog)                                                                                                     

CE ÎNSEAMNĂ MINDFULNESS?

§   Mindfulness poate fi definită ca o stare mentală caracterizată de atenție sporită, curiozitate și acceptare a experienței momentului prezent.

§   Aceasta ne ajută să devenim mai conștienți de noi înșine și mai capabili să ne bucurăm de viață.

§   Starea de mindfulness poate fi activată și dezvoltată prin metode derivate din practici spirituale antice, care sunt studiate și adaptate de psihologia și medicina contemporană.

§   Aceste practici au fost studiate riguros și introduse în psihologia occidentală de Prof. dr. Jon Kabat-Zinn (professor emerit, Universitatea Massachusetts.

§   În ultimii 20 de ani au fost dezvoltate numeroase programe de reducerea stresului, de combaterea depresiei și de creștere a stării de bine, bazate pe mindfulness.

§   Faptul că suntem copleșiți de gânduri repetitive, faptul că nu reușim să ne concentrăm, că nu reușim să avem relații satisfăcătoare cu cei din jur, că suntem nemulțumiți de viața noastră sau trăim uneori un sentiment acut al izolării sau cu o frică față de viitor, sunt determinate de lipsa capacității noastre de a trăi în momentul prezent.

§   Starea de mindfulness s-a dovedit a fi baza capacității noastre de relaxare, creativitate și concentrare.

§   Astfel este considerăm cel mai eficient instrument pentru o igienă mentală și emoțională zilnică, ce are efecte pozitive asupra stării noastre de funcționare globale.

BENEFICIILE PRACTICĂRII MINDFULNESS-ULUI

Reduce ruminația, adică concentrarea compulsivă a atenției asupra unui fapt, de obicei negativ, din trecut sau viitor; reduce reactivitatea emoțională adică intensitatea și rapiditatea apariţiei emoţiei, ne ajută să denumim și să ne exprimăm emoțiile în mod adaptativ; crește flexibilitatea cognitive, capacitatea noastră de a ne adapta situațiilor din momentul prezent, fără a ne lăsa influențați de obișnuințe și automatisme; capacitatea de concentrare- condițiile de stres crescut duc la scăderea eficienței noastre în muncă, deoarece ne afectează memoria de lucru și capacitatea de concentrare; crește satisfacția în relații, cu alte cuvinte starea de mindfulness dezvoltă abilitatea de a răspunde bine la stresul relațional; reduce anxietatea, depresia, stresul-cel mai important beneficiu al terapiei prin mindfulness este faptul că oferă posibilitatea de a face alegeri mai conștiente și asumate, în locul reacțiilor automate.

EXERCIȚII PRACTICE DE MINDFULNESS

Mindfulness se poate practica în fiecare zi, indiferent de activitatea desfășurată sau locul în care te afli, poți face exerciții acasă sau la serviciu, poți face exerciții atunci când te plimbi, când ești în autobus, când faci sport, când mănânci, când te speli pe dinți etc.

Exercițiile de mindfulness se pot realiza și cu elevii la începutul/sfârșitul orei de curs, înainte de un test/evaluare, la orele de dirigenție, în timpul unor excursii etc.

·         Într-un loc relaxant

Așează-te confortabil pe un scaun sau fotoliu. Poziția corporală trebuie să fie dreaptă(nu foarte relaxată). Poți să ții ochii închiși sau nu. Concentrează-ți atenția pe respirație și respiră pe nas de câteva ori. Incearcă să identifici ce emoții, ce gânduri ai acum, ce simți în acest moment. Descrie ce simți: simți podeaua rece, simti un miros plăcut sau auzi ceva anume, simti cum adie un curent ușor de aer. Folosește-ți toate simțurile pentru a fi în prezent aici și acum. Nu evalua dacă îți place sau nu ce simți, ce vezi, ce auzi, doar observa stările, gândurile, senzațiile. Daca îți vin în minte alte gânduri, nu îți face probleme, nu te critica, fii conștient de gândul care a venit, salută-l și lasă-l să plece ,,salut gând…la revedere gând”. Conștientizează că s-a întamplat asta și redirecționează-ți atenția spre prezent. În plus, așează-ți un zâmbet pe buze.

·         La serviciu

Când te simți copleșit de sarcini, tensionat și obosit, sau pur și simplu simți că ai nevoie de o pauză, oprește-te pentru câteva secunde. Detașează-te de ceea ce faci și respiră profund de câteva ori. Concentrează-te în acele secunde doar pe respirația ta. Observă ce simți, gândești sau vezi – simți tensiunea în umeri, brațe sau picioare, ai o durere ușoară de cap, te simți obosit. Observă și numește aceste stări, nu uita pentru a observa trebuie să te detașezi, tu nu ești stările sau gândurile respective tu doar le observi, fără să gândești că ar trebui sau nu să le simți. Revino cu atenția pe respirație și continuă activitatea.

·  Când te speli pe dinți concentreaza-te pe gustul, mirosul pastei de dinți, cum simți periuța pe fiecare dinte în parte, cum simți apa rece în gură, sunetul periuței în timpul periajului, senzația pe care o au picioarele pe gresia rece din baie sau în papucii confortabili.

·  Când te plimbi sau când trebuie să ajungi pe jos dintr-un loc în altul. Concentrează-te pe felul în care pășești, încearcă să simți fiecare pas, simte călcâiul cum atinge pământul, apoi întreaga talpă apoi vârful, ascultă-ți pașii și suntele pe care le auzi, conștientizează-ți gândurile și lasă-le să vină și să plece.

·  Când mănânci, mâncatul mindfulness e una dintre tehnicile care se învață în psihoterapia tulburarilor alimentare. Foarte des când mancam, ne uitam la televizor, la calculator, vorbim cu cineva, sau facem mental planurile pentru a doua zi. Concentrați-vă pe ceea ce faceți în acel moment. Pe mirosul mâncarii, pe caldura pe care o emană, pe aromele care se combină în miros. Gustă mâncarea și mestecă încet ca să îi simți textura și gustul, savurează  aromele combinate, nu te grabi să o înghiți. Încearcă să descrii mental cât mai detaliat gustul, aromele, textura și senzațiile pe care ți le dă mâncarea.

·  Când faci sport ne concentrăm atenția pe ceea ce simțim când facem o anumită mișcare, pe felul în care simțim mușchii într-o anumită mișcare, pe răcoarea pe care o simțim atunci când începem să transpirăm, pe fiecare respirație care ne aduce în corp oxigenul de care avem nevoie, în acest fel sportul poate deveni o ocazie să ne rupem de gândurile negative, de obligațiile sau sarcinile pe care le avem de îndeplinit.

BIBLIOGRAFIE

J.Kabat-Zinn, Mindfulness pentru începători, Editura Trei, 2016

http://www.mindful-lifestyle.ro/

http://www.vrasti.org/Mindfulness.pdf