vineri, 31 mai 2019

Alege să te opui bullying-ului!

Un video pe care orice părinte ar trebui să-l vadă, să-l analizeze și să facă în așa fel încât să formeze o atitudine proactivă, de implicare pozitivă a propriului copil, atunci când este martor la astfel de evenimente! Învață-l să ia atitudine! Campania anti-bullying realizată de Salvați Copiii!

sâmbătă, 25 mai 2019

CLASA DISCIPLINATĂ - Material pentru cadrele didactice


Sudiile de psihologie arată că problemele de disciplină din clasă sunt sursa de stres cea mai semnificativă pentru profesori. Aceste studii arată că principalele efecte negative asupra sănătăţii noastre emoţionale şi a stării de bine se datorează faptului că este extrem de dificil să îi disciplinăm pe elevi aşa cum am dori.
Beneficii pentru profesori şi învăţători ale disciplinării eficiente a elevilor: 
 Se reduce starea de iritabilitate şi nervozitate;
 Se reduce starea de oboseală;
 Se reduc situaţiile care fac dificilă desfăşurarea orei;
 Creşte satisfacţia în muncă;
 Creşte calitatea vieţii la locul de muncă;
 Ce însemnă o clasă disciplinată?
O clasă disciplinată se caracterizează prin: 
 1. mediu pozitiv de învăţare, bazat pe reguli clare, înţelese şi acceptate de elevi şi profesori despre ce trebuie să fie făcut şi să nu fie făcut. Un mediu pozitiv de învăţare, bazat pe relaţia de încredere dintre profesor şi elevi, oferă contextul favorabil  pentru  ca  metodele  de  management  al comportamentelor elevilor să funcţioneze. Este important ca elevii    se  simtă  în  siguranţă  şi  respectaţi  pentru  ca metodele profesorului să aibă impact;
2. consecvenţă în aplicarea regulilor din partea profesorilor şi elevilor - un mediu pozitiv şi securizant de învăţare este asigurat prin consistenţă şi consecvenţă în activităţile de zi cu zi şi în mesajele transmise;

Reacţii neproductive la comportamentele problematice din clasă 
-ridicarea tonului, ţipat; 
-ironii şi glume la adresa elevului, sarcasm; 
- notarea elevului pentru comportament, atitudine, reacţie;
-scoaterea elevului în faţa clasei; 
      - ridicarea în picioare; 
      -pedepse corporale; 
      -dezaprobarea excesivă; 
      -scăderea notei (la purtare sau la obiectul predat); 
      -atitudine superioară de tipul “eu hotărăsc aici”, “am ultimul cuvânt de spus”; 
      -implicarea altor persoane – “chem directorul”, “mergem la director”, “chemăm părinţii la şcoală”; 
      -amintirea greşelilor anterioare şi pedepsirea lor din nou; 
      -acuzaţii la adresa elevului; 
      -imitarea elevului; 
      -compararea elevului cu alţi elevi sau cu fraţii lui.
Dezavantajele pedepeselor clasice din clasă
Treci la tablă
Dezavantaje: 
-elevul învaţă că a merge la tablă şi a fi ascultat este ceva rău, o pedeapsă, şi nu o metodă care îl ajută să înveţe mai bine şi să îşi evalueze cunoştinţele, ca urmare vor evita aceste situaţii: vor chiuli de la oră, vor lasă capul în jos şi se vor preface ocupaţi când profesorul întreabă cine doreşte să iasă la tablă etc. 
-fiind asociat cu o pedeapsă, ieşitul la tablă devine tot mai neplăcut pentru elev, chiar şi în situaţii în care acesta nu este o pedeapsă ci un moment al lecţiei; anxietatea “ieşitului la tablă” afectează de multe ori modul în care elevul răspunde la întrebările profesorului sau rezolvă problemele; 
-putem favoriza continuarea situaţiei problematice prin scoaterea elevului în faţa clasei – acesta poate fi un motiv ca ceilalţi elevi să râdă, sau ca elevul din faţă să continue comportamentul problematic “în lumina reflectoarelor” (să ne gândim că este foarte probabil ca de la început nevoia de atenţie din partea colegilor a fost cauza comportamentului problematic)

 Ieşi de la oră
Dezavantaje: 
-elevul pierde informaţiile transmise în acea oră în acest timp;
-nu avem control asupra a ceea ce i se întâmplă copilului în timpul în care este în responsabilitatea noastră;
-  poate repeta sau face noi comportamente problematice pe care nu le putem gestiona; 
- elevul poate învăţa că plecatul de la ore îi poate aduce multe beneficii plecatul în sine de la oră;
- poate fi considerat de elev (şi de alţi elevi) un beneficiu, şi să repete comportamentele problematice pentru a-l obţine din nou, iar efectul este contrar celui dorit de noi.

Ai în plus 100 de exerciţii
Dezavantaje: 
- supracorecţia este o formă de pedeapsă; copilul învaţă că a face exerciţii (sarcini şcolare în general) este ceva rău, o pedeapsă, şi nu o metodă care îl ajută să înveţe mai bine. 
- fiind asociată cu o pedeapsă, realizarea exerciţiilor (inclusiv teme acasă) devine tot mai neplăcută pentru elev şi creşte probabilitatea ca elevul să vină cu temele nefăcute sau să lipsească de la şcoală

Scăderea notei la materia predată
Dezavantaje: 
copilul asociază materia respectivă şi performanţa sa cu notele slabe; 
- performanţa elevului la materia respectivă poate scădea pentru că elevul învaţă din această situaţie;
- că nota sa nu depinde de cât de bine se pregăteşte la acea materie; 
- elevul este demotivat, interesul său faţă de obiectul de studiu se reduce; 
- evaluarea performanţei academice devine tot mai puţin importantă pentru elev, o dată ce ea poate fi afectată de factori care nu ţinde efortul depus la obiectul respectiv.

Concluzii:
Pedeapsa este o metodă ineficientă de disciplinare.
Pedeapsa afectează dezvoltarea elevului ca persoană.
Pedeapsa afectează performanţa academică a elevului.

Profesorii eficienţi au în vedere atunci când predau nu numai programa şcolară, ci şi deprinderi sociale şi emoţionale. Deşi nu pot controla în mod direct comportamentul elevilor, în schimb îl pot influenţa prin:
·         construirea de relaţii pozitive;
·         prezentarea clară a ordinii de zi;
·         fixarea si menţinerea unor aşteptări ridicate;
·         consecvenţă.
Când influenţa eşuează ocazional, pot controla alegerile pe care elevii le fac, prin formularea clara a consecinţelor.
Dezvoltarea unor credinţe realiste faţă de elevi permite profesorului promovarea unui comportament pozitiv în clasă.
 Autor,
prof. consilier școlar
Camelia Bîrsan