ORIENTARE ȘCOLARĂ ȘI PROFESIONALĂ PENTRU ELEVI

Elevii claselor a XI și a XII a au oportunitatea, și în acest an școlar, să-și evalueze trăsăturile de personalitate și interesele personale pe platforma online Asses Manage Navigate, un produs eficient, realizat de către o firma olandeză, www.amn.ro,

https://colegiultehniciuliumaniu-simleusilvaniei-sj.amn.ro/insight_ro/, obținut prin intermediul Centrului Județean de Resurse și de Asistență Educațională Sălaj.

Instrumentul Toolkit este deosebit de atractiv pentru elevi, la finalul testării generează un raport ușor de parcurs de către elevi în care sunt prezentate cele mai relevante informații.

Acest chestionar are ca scop cartografierea personalității și a intereselor elevului, precum și a opțiunilor educaționale și de carieră ale acestuia.

 Raportul acestui chestionar oferă informații esențiale pentru o mai bună cunoaștere a elevului și a opțiunilor educaționale și de carieră ale acestuia. În cadrul acestui chestionar se identifică două direcții de evaluare, atât în ceea ce privește interesele personale ale elevului, cât și cu privire la personalitatea acestuia. Interesele personale reprezintă preferințele elevului în legătură cu o anumită activitate sau cu un anumit mediu de lucru; în această secțiune sunt descrise interesele personale ale elevului analizate din punctul de vedere al fiecăruia din cele șase tipuri de personalitate ale modelului Holland. În secțiunea complementară este analizată personalitatea elevului, luând în considerare criterii precum: comunicarea, lucrul în echipă, planificarea și organizarea, lucrul pe cont propriu, adaptarea la schimbare etc. Conform teoriei lui Holland(1997), cele mai multe persoane pot fi clasificate în șase tipuri pure: realist,  investigator,  artist, sociabil, întreprinzător și convențional iar tot după autor există șase medii de muncă analoage cu tipurile pure de personalitate descrise mai sus. Așa cum s-a arătat deja, indivizii își selectează mediul de muncă care este congruent cu tipul lor de personalitate. În intervențiile de consiliere este important să ajuți elevii în a-și alege un mediu de muncă care să se potrivească cel mai bine cu tipul său de personalitate.

În urma administrării chestionarului, fiecare elev primește raportul generat automat care va fi analizat împreună cu consilierul școlar. În vederea consilierii elevilor în procesul de orientare școlară și educațională, vor fi combinate rezultatele celor două părți ale testării. Astfel, în funcție de interesele personale exprimate și de personalitatea elevului, vor fi analizate activitățile și mediile de lucru care i se potrivesc cel mai bine. În acest scop vor fi enumerate exemplificativ specializări educaționale și profesii reprezentative pentru fiecare domeniu în parte. 
Elevii interesați se pot înscrie pentru testare la Cabinetul de consiliere, prof. Camelia Bîrsan.  Vino la consiliere!

Cum să faci față intimidării?

Nu ești singur.

Toți am fost intimidați de cineva, la un moment dat. Să nu te mire că și alți elevi de la școală sau din cartierul tău se confruntă cu probleme care seamănă foarte mult cu ale tale. Problema e că cei mai mulți preferă să nu vorbească despre asta. Le este rușine sau teamă să vorbească despre ceea ce li se întâmplă. Sunt convinși că soluția este să ignore întreaga situație și că astfel totul va dispărea de la sine. NU VA FI AȘA! 

Nu e vina ta. 

Nu  tu ești cel care agresează oamenii. Altcineva este. Nu ai cerut tu să fii hărțuit. Altcineva a hotărât să te agreseze. Și atunci, oare ai făcut tu ceva greșit? Sau poate ai spus ce nu trebuia? Se întâmplă din cauza felului în care arăți, a hainelor tale sau din cine știe ce motiv pe care nu-l cunoști? NICI VORBĂ! 
Există copii și oameni cărora le place să rănească, să-i sperie pe cei mai mici sau mai slabi decât ei. Specialiștii spun că dominatorilor le place să dețină mereu controlul. Atunci când te domină, un hărțuitor(bully) se simte puternic și superior. 
Bully = persoană arogantă și ironică, care îi intimidează pe ceilalți prin atitudinea dominatoare și căreia îi face plăcere să-i vadă pe cei din jur suferind.

Ce poți face?
Nu-l lăsa să îți răpescă stima de sine,  începe prin a-ți spune ,,Sunt o persoană puternică”, ,,Voi reuși să îi fac față” etc. 
Fă-ți prieteni și spune-le fără jenă că ești agresat, prietenii sunt descurajanți pentru bullies. 
Discută cu un adult ceea ce se întâmplă.
Dacă ești agresat fizic într-un loc public, țipă după ajutor!
IN NICIUN CAZ NU ASCUNDE CEEA CE ȚI SE ÎNTÂMPLĂ! 
IA ATITUDINE!
 Vino la consiliere!
Bibliografie
Bullies: cum să faci față intimidării?, Trevor Romain, Editura Gama

 

ASERTIVITATEA - REZOLVAREA PROBLEMELOR DE COMUNICARE

                                                      

Titlul activității

5 pași pentru adoptarea comportamentului asertiv

Descriere generală: Această activitate se poate realiza față în față sau în mediul online cu o platformă video care permite împărțirea clasei în grupuri mici, ex. Zoom prin funcția breakout -rooms

Joc de energizare:

Participanții se vor așeza în cerc. Coordonatorul își va  lovi degetul aratător stâng de cel  drept.  Toata  lumea  va  face  la  fel.  Apoi  coordonatorul  își  va  lovi  aratătorul  și mijlociul  drept  de  cele  stângi.  Zgomotul  va  fi  mai  puternic.  Toata  lumea  își  lovește degetele în  sincron.  Jocul  continuă  până  când  participanții  vor  ajunge  sa  aplaude. Sunetul  va  fi  similar  cu  cel  al  ploii.  Se  poate  adauga  un  tunet  printr-o  săritura  în sincron. Exercițiul se utilizează pentru a crea bună dispoziție.

Pasul 1. Pe o masă sunt așezate diferite ilustrate, elevii sunt invitați să își aleagă o ilustrată după preferință și să se așeze la loc, apoi fiecare este invitat să spună ce îi comunică ilustrata aleasă și care a fost motivul alegerii. Este evidențiat faptul că există mai multe forme de comunicare și că mesajele percepute pot fi diferite de la o persoană la alta.

Pasul 2. Urmează o scurtă abordare a tipurilor de comunicare cu accent pe 

                                                                                    comunicarea asertivă, agresivă și pasivă.

                                                                                    https://youtu.be/DgBJ7MojGDc

Pasul 3. Clasa este împărțită în grupuri mici (3-4 elevi). Fiecare grup primește un bilet în care este prezentată o situație obișnuită de la școală. Cerința este ca fiecare grup să construiască mesaje pasive, agresive și asertive pentru situația primită. Se interpretează situația folosind jocul de rol, iar la sfârșit poate fi introdus un moment de reflecție cu privire la sarcină.

Pasul 4. Elevii își vor însuși cinci pași simpli pentru adoptarea comportamentului asertiv, acești pași sunt descriși în ceea ce urmează:

1.Când abordezi pe cineva în legatură cu o schimbare de comportament pe care ai vrea să o vezi la persoana respectivă, fă referire la descrieri ale faptelor/ comportamentelor care te-au supărat, nu aplica etichete sau judecăți de valoare.

Exemplu: prietenul tău a întarziat 20 minute la întâlnirea stabilită pentru a discuta ceva important. Nu-i spune: „Ești atât de nesimțit, tu întotdeauna întarzii!” Ci spune-i: „Trebuia să ne întâlnim la 17.30, acum  e 17:50.”

2.Același lucru este valabil și când descrii efectele comportamentului. Nu exagera și nu judeca, doar descrie!

Nu spune “Mi-ai dat toata seara peste cap”, ci spune:” Vom avea mai puțin timp la dispoziție

pentru a discuta problema, pentru ca la 18.30 am planificat altceva.”

3.Utilizează persoana I în comunicare-“Eu”. Vei reuși astfel să te concentrezi pe ceea ce simți tu și pe modul în care ești afectat de comportamentul celuilalt. Daca începi cu “Tu”, acea fraza va fi percepută de celălalt ca un atac și va întreține conflictul.

Nu spune: “Tu trebuie sa încetezi!” ci, “M-aș simți mai bine dacă nu ai mai face asta.”

4. Iata o formula de mare succes în comunicarea asertivă:

“Când tu [descrie comportamentul celuilalt], eu mă simt [sentimentele mele].”

Ex: “Când strigi la mine, mă simt atacat/ă.”

5. O formula mai cuprinzătoare pentru astfel de situații este:

Când tu [comportamentul celuilalt], atunci [rezultatul comportamentului], iar  eu ma simt

[sentimentele mele].”

“Când îmi iei un lucru fără să îmi ceri voie atunci consider că profiți de mine, iar eu îmi pierd

încrederea în tine.”

La sfârșitul activității, elevii vor reuși să facă diferența între comportamentul agresiv, pasiv și asertiv prin jocuri de rol realizate în grup.

Pasul 5. Moment de reflecție

Se discută cu elevii despre importanța asertivității în comunicarea și în abordarea eficientă a conflictelor.

 Lipsa asertivității afecteaza aproape toate laturile vieții. Oamenii care-și însușesc această abilitate au mai puține conflicte, deci mai puțin stres, reușesc să-și îndeplinească necesitățile și îi ajută și pe ceilalți să le îndeplinească pe-ale lor, au relații puternice și pe care se pot baza. Toate acestea duc la o stare mentală mai bună și la o sănătate considerabil îmbunătățită.

Evaluare

Aceasta activitate mi-a permis :

Să înțeleg

Să achiziţionez

Să particip

(Insuficient, fără intensitate, potrivit, intens, foarte intens.)

SĂ ÎNVĂŢĂM SĂ GÂNDIM REALIST

Motto: “Mai adânc decât mine în mine însumi este gândul. El îmi dă bucuria, dacă mi-o poate da ceva"                                                                                                                                     Constantin Noica                                                                                                                                                         

A învăţa să gândeşti realist este o strategie extrem de utilă pentru orice persoană, fie ea adult sau copil.

Majoritatea oamenilor cred că evenimentele care se întâmplă în jurul lor determină stările afective. Cu alte cuvinte, dacă vi se întâmplă un anumit eveniment, atunci anumite trăiri afective sunt un rezultat inevitabilal acestui fapt. De exemplu, de câte ori nu aţi spus “M-ai enervat atât de tare” sau “Am crezut că înnebunesc că nu m-ai sunat”. Cu toate acestea evenimentele exterioare precum obţinerea unei note mici sau o alta persoană nu pot fi în totalitate responsabili pentru stările voastre emoţionale. O metodă bună pentru a înţelege acest lucru este să ne dăm seama de faptul că două persoane diferite pot trece prin exact acceaşi situaţie şi totuşi se pot simţi diferit, de exemplu o notă de 4 pentru un elev înseamnă un adevărat dezastru iar un altul priveşte cu nepăsare acest fapt- situaţia este identică. Mai mult, aceeaşi persoană poate trece prin aceeaşi situaţie la momente diferite în timp şi poate să simtă diferit de fiecare dată, spre exemplu vei accepta cu greu un refuz al unui prieten după o despărţire şi vei accepta mult mai uşor acelaşi refuz după ce ai luat o notă bună la teză. De ce oare?

Răspunsul este oferit de conţinutul gândurilor, ideilor sau al dialogului nostru interior- cu alte cuvinte ce simţiţi depinde de modul în care d-voastră interpretaţi situaţia respectivă, de ceea ce vă spuneţi cu privire la acea situaţie sau eveniment. Sentimentele şi emoţiile noastre sunt rezultatul direct al modului în care interpretăm sau ne gândim la evenimente sau situaţii.

  Eveniment activator ------------Gânduri--------------Reacţii comportamentale

Care sunt cele mai frecvente erori în gândire? Majoritatea celor care se îngrijorează frecvent au tendinţa să facă două tipuri de erori în modul lor de gândire.

În primul rând, supraestimează probabilitatea ca evenimentele negative să aibă loc.

În al doilea rând presupun adesea că rezultatul sau consecinţele evenimentelor de care se tem vor fi catastrofale şi de nesuportat.

Tu poţi alege între a fi mereu temător, neîncrezător sau a fi curajos, încrezător. Gândeşte rational, nu te costă nimic şi te vei simţi mult mai bine!

Bibliografie: 

Ronlad M. Rapee, Susan H. Spence, Vanesa Cobham, Ann Wignall, Cum să ajutaţi copilul cu problem de anxietate, Editura Aqua Forte, Cluj Napoca, 2009

Prof. consilier şcolar Camelia Bîrsan