PROFESORI FERICIȚI... ELEVI MAI BINE PREGĂTIȚI

În anul școlar 2017-2018, am participat la cursul de formare Life Coaching for Teachers: happy teachers for better students în Barcelona, Spania. Cursul a fost organizat de Europass, o companie cu recunoaştere internaţională în domeniul educaţiei. Participarea la curs a fost posibilă, graţie finanţării obţinute în urma selecţiei din cadrul proiectului ,,Mai puţin stres, mai mult succes”, depus de către Colegiul Tehnic ,,Iuliu Maniu” Șimleu Silvaniei, prin programul Erasmus+, la ANPCDEF.

            Calitatea formării a fost una deosebită, asigurată de Marta Mandolini, un formator cu competenţe psiho-pedagogice şi metodico-ştiinţifice desăvârşite.   

            La curs au fost prezenţi, participanți din 3 ţări: România, Lituania şi Turcia.

            Cursul a fost conceput pentru a oferi o ocazie incomparabilă de a reflecta la menirea noastră ca profesori. Până la sfârşitul cursului, am învăţat cum să stabilim graniţe sănătoase pentru a face faţă muncii excesive, cum să ne reglăm emoțiile, cum să folosim asertivitatea pentru a răspunde în mod corespunzător colegilor, elevilor şi cerinţelor familiei şi cum să ne maximizăm punctele forte pentru a gestiona eficient timpul. Am participat la exerciții dinamice de grup, am împărtășit experienţele într-un grup multicultural, experimentând tehnici de comunicare eficientă, tehnici de mindfulnes cât și instrumente creative de management personal.

            Pentru mine, partea cea mai atractivă a cursului a constituit-o inițierea în mindfulness.

CE ÎNSEAMNĂ MINDFULNESS?

§   Mindfulness poate fi definită ca o stare mentală caracterizată prin atenție sporită, curiozitate și acceptare a experienței momentului prezent;

§   Aceasta ne ajută să devenim mai conștienți de noi înșine și mai capabili să ne bucurăm de viață;

§   Starea de mindfulness poate fi activată și dezvoltată prin metode derivate din practici spirituale antice, care sunt studiate și adaptate de psihologia și medicina contemporană;

§   Aceste practici au fost studiate riguros și introduse în psihologia occidentală de prof. dr. Jon Kabat-Zinn (professor emerit, Universitatea Massachusetts);

§   În ultimii 20 de ani au fost dezvoltate numeroase programe de reducere a stresului, de combaterea depresiei și de creștere a stării de bine, bazate pe mindfulness.

§   Faptul că suntem copleșiți de gânduri repetitive, faptul că nu reușim să ne concentrăm, că nu reușim să avem relații satisfăcătoare cu cei din jur, că suntem nemulțumiți de viața noastră sau trăim uneori un sentiment acut al izolării sau cu o frică față de viitor, sunt determinate de lipsa capacității noastre de a trăi în momentul prezent.

§   Starea de mindfulness s-a dovedit a fi baza capacității noastre de relaxare, creativitate și concentrare.

§   Astfel este considerăm cel mai eficient instrument pentru o igienă mentală și emoțională zilnică, ce are efecte pozitive asupra stării noastre de funcționare globale.

BENEFICIILE PRACTICĂRII MINDFULNESS-ULUI

Reduce ruminația, adică concentrarea compulsivă a atenției asupra unui fapt, de obicei negativ, din trecut sau viitor; reduce reactivitatea emoțională adică intensitatea și rapiditatea apariţiei emoţiei, ne ajută să denumim și să ne exprimăm emoțiile în mod adaptativ; crește flexibilitatea cognitivă, capacitatea noastră de a ne adapta situațiilor din momentul prezent, fără a ne lăsa influențați de obișnuințe și automatisme; capacitatea de concentrare- condițiile de stres crescut duc la scăderea eficienței noastre în muncă, deoarece ne afectează memoria de lucru și capacitatea de concentrare; crește satisfacția în relații, cu alte cuvinte starea de mindfulness dezvoltă abilitatea de a răspunde bine la stresul relațional; reduce anxietatea, depresia, stresul - cel mai important beneficiu al practicării mindfulness-ului este faptul că oferă posibilitatea de a face alegeri mai conștiente și asumate, în locul reacțiilor automate.

EXERCIȚII PRACTICE DE MINDFULNESS

Mindfulness se poate practica în fiecare zi, indiferent de activitatea desfășurată sau locul în care te afli, poți face exerciții acasă sau la serviciu, poți face exerciții atunci când te plimbi, când ești în autobus, când faci sport, când mănânci, când te speli pe dinți etc.

Exercițiile de mindfulness se pot realiza și cu elevii în cadrul ședințelor de consigliere, începutul/sfârșitul orei de curs, înainte de un test/evaluare, la orele de dirigenție, în timpul unor excursii etc.

Ø  Într-un loc relaxant. Așează-te confortabil pe un scaun sau fotoliu. Poziția

corporală trebuie să fie dreaptă(nu foarte relaxată). Poți să ții ochii închiși sau nu. Concentrează-ți atenția pe respirație și respiră pe nas de câteva ori. Incearcă să identifici ce emoții, ce gânduri ai acum, ce simți în acest moment. Descrie ce simți: simți podeaua rece, simti un miros plăcut sau auzi ceva anume, simti cum adie un curent ușor de aer. Folosește-ți toate simțurile pentru a fi în prezent aici și acum. Nu evalua dacă îți place sau nu ce simți, ce vezi, ce auzi, doar observa stările, gândurile, senzațiile. Daca îți vin în minte alte gânduri, nu îți face probleme, nu te critica, fii conștient de gândul care a venit, salută-l și lasă-l să plece ,,salut gând…la revedere gând”. Conștientizează că s-a întamplat asta și redirecționează-ți atenția spre prezent. În plus, așează-ți un zâmbet pe buze.

Ø  La serviciu

Când te simți copleșit de sarcini, tensionat și obosit, sau pur și simplu simți că ai nevoie de o pauză, oprește-te pentru câteva secunde. Detașează-te de ceea ce faci și respiră profund de câteva ori. Concentrează-te în acele secunde doar pe respirația ta. Observă ce simți, gândești sau vezi – simți tensiunea în umeri, brațe sau picioare, ai o durere ușoară de cap, te simți obosit. Observă și numește aceste stări, nu uita pentru a observa trebuie să te detașezi, tu nu ești stările sau gândurile respective, tu doar le observi, fără să gândești că ar trebui sau nu să le simți. Revino cu atenția pe respirație și continuă activitatea.

Ø Când te speli pe dinți. Concentreaza-te pe gustul, mirosul pastei de dinți, cum

simți periuța pe fiecare dinte în parte, cum simți apa rece în gură, sunetul periuței în timpul periajului, senzația pe care o au picioarele pe gresia rece din baie sau în papucii confortabili.

Ø Când te plimbi sau când trebuie să ajungi pe jos dintr-un loc în altul.

Concentrează-te pe felul în care pășești, încearcă să simți fiecare pas, simte călcâiul cum atinge pământul, apoi întreaga talpă apoi vârful, ascultă-ți pașii și suntele pe care le auzi, conștientizează-ți gândurile și lasă-le să vină și să plece.

Ø Când mănânci. Mâncatul mindfulness e una dintre tehnicile care se învață în

psihoterapia tulburarilor alimentare. Foarte des când mâncam, ne uităm la televizor,  vorbim cu cineva, sau facem mental planurile pentru a doua zi. Concentrați-vă pe ceea ce faceți în acel moment. Pe mirosul mâncarii, pe caldura pe care o emană, pe aromele care se combină în miros. Gustă mâncarea și mestecă încet ca să îi simți textura și gustul, savurează  aromele combinate, nu te grabi să o înghiți. Încearcă să descrii mental cât mai detaliat gustul, aromele, textura și senzațiile pe care ți le dă mâncarea.

Ø Când faci sport. Ne concentrăm atenția pe ceea ce simțim când facem o anumită

mișcare, pe felul în care simțim mușchii într-o anumită mișcare, pe răcoarea pe care o simțim atunci când începem să transpirăm, pe fiecare respirație care ne aduce în corp oxigenul de care avem nevoie, în acest fel sportul poate deveni o ocazie să ne rupem de gândurile negative, de obligațiile sau sarcinile pe care le avem de îndeplinit.

BARCELONA – ORAȘUL ART NOUVEAU

Barcelona, probabil cel mai potrivit oraş pentru un curs de gestionare a stresului, este unul dintre cele mai îndrăgite și relaxante orașe din Europa. Nu poţi vorbi despre Barcelona fără să-l pomeneşti pe celebrul arhitect Antoni Gaudi, reprezentant de seamă al curentului Art-Nouveau. Multe dintre simbolurile oraşului sunt opera acestui genial artist, un avangardist al vremurilor sale.

Cea mai cunoscută operă a sa este Sagrada Familia, nu numai datorită arhitecturii deosebite, dar şi a faptului ca după mai bine de o sută de ani de la începerea sa, catedrala nu este încă terminată.

       BIBLIOGRAFIE                                                                   

1.      J., Kabat-Zinn, Mindfulness pentru începători, Editura Trei, 2016

2.      http://www.mindful-lifestyle.ro/

3.    http://www.vrasti.org/Mindfulness.pdf

 

Alege să te opui bullying-ului!

Un video pe care orice părinte ar trebui să-l vadă, să-l analizeze și să facă în așa fel încât să formeze o atitudine proactivă, de implicare pozitivă a propriului copil, atunci când este martor la astfel de evenimente! Învață-l să ia atitudine! Campania anti-bullying realizată de Salvați Copiii!

CLASA DISCIPLINATĂ - Material pentru cadrele didactice

Sudiile de psihologie arată că problemele de disciplină din clasă sunt sursa de stres cea mai semnificativă pentru profesori. Aceste studii arată că principalele efecte negative asupra sănătăţii noastre emoţionale şi a stării de bine se datorează faptului că este extrem de dificil să îi disciplinăm pe elevi aşa cum am dori.

 Ce însemnă o clasă disciplinată?

O clasă disciplinată se caracterizează prin: 
 1. mediu pozitiv de învăţare, bazat pe reguli clare, înţelese şi acceptate de elevi şi profesori despre ce trebuie să fie făcut şi să nu fie făcut. Un mediu pozitiv de învăţare, bazat pe relaţia de încredere dintre profesor şi elevi, oferă contextul favorabil  pentru  ca  metodele  de  management  al comportamentelor elevilor să funcţioneze. Este important ca elevii  să  se  simtă  în  siguranţă  şi  respectaţi  pentru  ca metodele profesorului să aibă impact;
2. consecvenţă în aplicarea regulilor din partea profesorilor şi elevilor - un mediu pozitiv şi securizant de învăţare este asigurat prin consistenţă şi consecvenţă în activităţile de zi cu zi şi în mesajele transmise;

Reacţii neproductive la comportamentele problematice din clasă 

      -compararea elevului cu alţi elevi sau cu fraţii lui.

Dezavantajele pedepeselor clasice din clasă

Treci la tablă

-putem favoriza continuarea situaţiei problematice prin scoaterea elevului în faţa clasei – acesta poate fi un motiv ca ceilalţi elevi să râdă, sau ca elevul din faţă să continue comportamentul problematic “în lumina reflectoarelor” (să ne gândim că este foarte probabil ca de la început nevoia de atenţie din partea colegilor a fost cauza comportamentului problematic)

 Ieşi de la oră

- elevul poate învăţa că plecatul de la ore îi poate aduce multe beneficii plecatul în sine de la oră;
- poate fi considerat de elev (şi de alţi elevi) un beneficiu, şi să repete comportamentele problematice pentru a-l obţine din nou, iar efectul este contrar celui dorit de noi.

Ai în plus 100 de exerciţii

- fiind asociată cu o pedeapsă, realizarea exerciţiilor (inclusiv teme acasă) devine tot mai neplăcută pentru elev şi creşte probabilitatea ca elevul să vină cu temele nefăcute sau să lipsească de la şcoală

Scăderea notei la materia predată

Dezavantaje: 
-  copilul asociază materia respectivă şi performanţa sa cu notele slabe; 
- performanţa elevului la materia respectivă poate scădea pentru că elevul învaţă din această situaţie;
- că nota sa nu depinde de cât de bine se pregăteşte la acea materie; 
- elevul este demotivat, interesul său faţă de obiectul de studiu se reduce; 
- evaluarea performanţei academice devine tot mai puţin importantă pentru elev, o dată ce ea poate fi afectată de factori care nu ţinde efortul depus la obiectul respectiv.

Concluzii:

Pedeapsa este o metodă ineficientă de disciplinare.

Pedeapsa afectează dezvoltarea elevului ca persoană.

Pedeapsa afectează performanţa academică a elevului.

Profesorii eficienţi au în vedere atunci când predau nu numai programa şcolară, ci şi deprinderi sociale şi emoţionale. Deşi nu pot controla în mod direct comportamentul elevilor, în schimb îl pot influenţa prin:

·         construirea de relaţii pozitive;

·         prezentarea clară a ordinii de zi;

·         fixarea si menţinerea unor aşteptări ridicate;

·         consecvenţă.

Când influenţa eşuează ocazional, pot controla alegerile pe care elevii le fac, prin formularea clara a consecinţelor.

Dezvoltarea unor credinţe realiste faţă de elevi permite profesorului promovarea unui comportament pozitiv în clasă.

 Autor,

prof. consilier școlar

Camelia Bîrsan

Campania antibullying a M.A.I. - " Amalia - tocilara"-grupul Andante

Un copil care este victimă a bullying-ului are nevoie de sprijinul adulţilor din jurul lui. Cu ajutorul dvs., copiii învaţă cum să facă faţă comportamentelor de intimidare, umilire, tachinare, poreclire sau a altor forme mult mai grave. Fiecare copil are nevoie să primească mesajul că aceste tipuri de comportamente sunt inacceptabile. Deoarece bullying-ul apare de obicei în comunităţile de copii/adolescenti, acest mesaj trebuie să fie promovat şi întărit atât la şcoală, cât şi acasă. Pentru că bullying-ul afectează pe toţi elevii din grup, nu se reduce doar la copilul care agresează şi la victimă, este important să îi învăţăm pe copii ce să facă dacă sunt martorii unui asemenea eveniment. Martorii bullying-ului, care sunt de obicei ceilalţi copii, de multe ori se simt în secret uşuraţi că nu sunt ei ţinta bullying-ului şi tind să evite agresorul, nefiind dispuşi să intervină în apărarea copilului agresat. Bullying-ul creează o atmosferă pervazivă şi nedefinită de intimidare, frică şi tăcere printre copii.

Despre bullying sau cum sa faci față umilirii/ intimidării?

La Scoala Marca am desfășurat activități de prevenire și gestionare corectă a comportamentelor de tip bullying. Am identificat împreună cu elevii claselor a II a și a V a, personajele implicate într-o acțiune de bullying(agresor, victimă și martor) dar mai ales emoțiile tuturor celor implicați și soluții pe care le-ar putea aplica atât victima cât și martorii la astfel de situații. 
Copiii au nevoie să învețe că abuzul nu este de tolerat. Nimeni, nicicând, nu are dreptul să te ridiculizeze sau să te oblige să faci ceva ce nu îți dorești, să te amenințe. Acest lucru îl învață, în primul rând, acasă – din modelul părinților lor, din puterea lor de a spune NU abuzurilor, de a nu fi ei înșiși abuzatori.
Copiii trebuie informați și învățați de timpuriu cum să reacționeze atunci când în clasa lor sau în școala lor se petrec astfel de fenomene. 

Bullying-ul îmbracă mai multe forme, inclusiv amenințări fizice sau violență, adresarea de porecle și tachinarea, necăjirea, evitarea, ostracizarea sau atacarea reputației unei persoane. Persoanele pot exercita bullying-ul în mod direct asupra celorlați, în persoană sau indirect, prin bârfă sau vorbirea unei persoane de rău față de ceilalți, precum și prin orice formă de comunicare cu ajutorul tehnologiei ce include vorbit la telefon, scris, mesaje text, e-mail-uri, înregistrare și mediu de joc online/gaming.
Fenomenul de bullying are efecte importante, pe termen scurt și pe termen lung. Copiii sau adolescenții agresați se pot detașa de activitățile școlare, performanța lor academică poate fi pusă în pericol, se izolează de grup, își limitează numărul de interacțiuni cu prietenii sau colegii, își dezvoltă credințe rigide despre sine și colegi – “nu merit să fiu primit în grup”, “nu sunt bun de nimic”, “nimeni nu mă place”, “oamenii sunt periculoși”. De altfel, copiii agresați au risc crescut de depresie și anxietate.