La Scoala Marca am desfășurat activități de prevenire și gestionare corectă a comportamentelor de tip bullying. Am identificat împreună cu elevii claselor a II a și a V a, personajele implicate într-o acțiune de bullying(agresor, victimă și martor) dar mai ales emoțiile tuturor celor implicați și soluții pe care le-ar putea aplica atât victima cât și martorii la astfel de situații.
Copiii au nevoie să învețe că abuzul nu este de tolerat. Nimeni, nicicând, nu are dreptul să te ridiculizeze sau să te oblige să faci ceva ce nu îți dorești, să te amenințe. Acest lucru îl învață, în primul rând, acasă – din modelul părinților lor, din puterea lor de a spune NU abuzurilor, de a nu fi ei înșiși abuzatori.
Copiii trebuie informați și învățați de timpuriu cum să reacționeze atunci când în clasa lor sau în școala lor se petrec astfel de fenomene.
Bullying-ul îmbracă mai multe forme, inclusiv amenințări fizice sau violență, adresarea de porecle și tachinarea, necăjirea, evitarea, ostracizarea sau atacarea reputației unei persoane. Persoanele pot exercita bullying-ul în mod direct asupra celorlați, în persoană sau indirect, prin bârfă sau vorbirea unei persoane de rău față de ceilalți, precum și prin orice formă de comunicare cu ajutorul tehnologiei ce include vorbit la telefon, scris, mesaje text, e-mail-uri, înregistrare și mediu de joc online/gaming.
Fenomenul de bullying are efecte importante, pe termen scurt și pe termen lung. Copiii sau adolescenții agresați se pot detașa de activitățile școlare, performanța lor academică poate fi pusă în pericol, se izolează de grup, își limitează numărul de interacțiuni cu prietenii sau colegii, își dezvoltă credințe rigide despre sine și colegi – “nu merit să fiu primit în grup”, “nu sunt bun de nimic”, “nimeni nu mă place”, “oamenii sunt periculoși”. De altfel, copiii agresați au risc crescut de depresie și anxietate.
Copiii au nevoie să învețe că abuzul nu este de tolerat. Nimeni, nicicând, nu are dreptul să te ridiculizeze sau să te oblige să faci ceva ce nu îți dorești, să te amenințe. Acest lucru îl învață, în primul rând, acasă – din modelul părinților lor, din puterea lor de a spune NU abuzurilor, de a nu fi ei înșiși abuzatori.
Copiii trebuie informați și învățați de timpuriu cum să reacționeze atunci când în clasa lor sau în școala lor se petrec astfel de fenomene.
Bullying-ul îmbracă mai multe forme, inclusiv amenințări fizice sau violență, adresarea de porecle și tachinarea, necăjirea, evitarea, ostracizarea sau atacarea reputației unei persoane. Persoanele pot exercita bullying-ul în mod direct asupra celorlați, în persoană sau indirect, prin bârfă sau vorbirea unei persoane de rău față de ceilalți, precum și prin orice formă de comunicare cu ajutorul tehnologiei ce include vorbit la telefon, scris, mesaje text, e-mail-uri, înregistrare și mediu de joc online/gaming.
Fenomenul de bullying are efecte importante, pe termen scurt și pe termen lung. Copiii sau adolescenții agresați se pot detașa de activitățile școlare, performanța lor academică poate fi pusă în pericol, se izolează de grup, își limitează numărul de interacțiuni cu prietenii sau colegii, își dezvoltă credințe rigide despre sine și colegi – “nu merit să fiu primit în grup”, “nu sunt bun de nimic”, “nimeni nu mă place”, “oamenii sunt periculoși”. De altfel, copiii agresați au risc crescut de depresie și anxietate.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu